12 definiții pentru «conchide»   conjugări

CONCHÍDE, conchíd, vb. III. Tranz. și intranz. A trage o concluzie, a încheia o expunere, o cercetare etc. [Perf. s. conchisei, part. conchis] — Din lat. concludere (după închide).
Sursa: DEX '09 (2009) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

CONCHÍDE, conchíd, vb. III. Tranz. și intranz. A trage o concluzie, a încheia o expunere, o cercetare etc. [Perf. s. conchisei, part. conchis] – Din lat. concludere (după închide).
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de Joseph | Semnalează o greșeală | Permalink

conchíde (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. conchíd; conj. prez. 3 să conchídă; ger. conchizấnd; part. conchís
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

CONCHÍDE vb. a încheia, a sfârși, (livr.) a concluziona. (Vorbitorul a ~ astfel...)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

A CONCHÍDE conchíd 1. tranz. A termina, trăgând o concluzie; a concluziona; a conclude. 2. intranz. A evidenția principalul din cele făcute anterior; a trage o concluzie; a concluziona. /<lat. concludere
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

CONCHÍDE vb. III. tr., intr. A trage o concluzie, a conclude; a încheia. [P.i. conchíd, 3 -de, perf.s. -isei, conj. -dă, ger. -izând. [< lat. concludere, după închide].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

CONCHÍDE vb. tr., intr. a trage o concluzie; a conclude. (după lat. concludere)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de anonim | Semnalează o greșeală | Permalink

conchíde vb., ind. prez. l sg. și 3 pl. conchíd; conj. prez. 3 sg. și pl. conchídă; ger. conchizând; part. conchís
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

conchíde (-d, -ís), vb. – A trage o concluzie, a încheia. Lat. concludere (sec. XIX), modificat ca includereînchide.Der. concluzie, s. f. din fr.; concludent, adj., din lat. concludens; conclusiv, adj. din fr.
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

conchide v. 1. a încheia definitiv, a termina (o cuvântare sau povestire); 2. a trage o consecvență; 3. a fi de părere, a se pronunța pentru: advocatul conchise pentru pedeapsa cu moarte.
Sursa: Șăineanu, ed. a VI-a (1929) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

*conchíd, V. conclud.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

*conclúd. -clús, a -clúde v. tr. (lat. con-clúdere, d. clúdere, a închide. V. închid, cheĭe). Termin, finesc, încheĭ. Scot o concluziune. V. intr. Daŭ concluziunĭ. Opinez: a conclude pentru cea maĭ gravă pedeapsă. – Fals conchid, după cum ar fi fals exchid îld. exclud.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink