CONȚOPÍST, -Ă, conțopiști, -ste, s. m. și f. (Astăzi depr.) Persoană care execută lucrări mărunte de birou; copist. – Din germ. Konzipist.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de Zavaidoc | Semnalează o greșeală | Permalink

CONȚOPIST ~stă (~ști, ~ste) m. și f. depr. Funcționar care efectuază lucrări mărunte de cancelarie. /<germ. Konzipist
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

CONȚOPÍST, -Ă s.m. și f. Mic funcționar de cancelarie; copist. [< germ. Konzipist].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

CONȚOPÍST, -Ă s. m. f. (depr.) cel care face lucrări de birou; copist. (< germ. Konzipist)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

CONȚOPÍST s. (astăzi rar) scriitoraș, (depr.) scriptolog. (~ într-un birou.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

CONȚOPÍST s. v. copist, scrib.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

conțopíst s. m., pl. conțopíști
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*conțopíst m. (din conțeptist și conțipist, după pron. germ. și pol., adică „făcător de concepte”, de jalbe). Vechĭ. Azĭ iron. Copist, scriitoraș pe la autoritățĭ.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

conțopístă s. f., pl. conțopíste
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink