opțiuni
  • info

6 definiții pentru comuniantă

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

COMUNIANT, -Ă, comunianți, -te, s. m. și f. Persoană care primește comuniunea (2); persoană care face comuniunea. [Pr.: -ni-ant] – Din fr. communiant.

COMUNIANT, -Ă, comunianți, -te, s. m. și f. Persoană care primește comuniunea (2); persoană care face comuniunea. [Pr.: -ni-ant] – Din fr. communiant.

COMUNIANT, -Ă s.m.f. Cel care primește comuniunea (2); cel care face comuniunea (2). [Pron. -ni-ant. / cf. fr. communiant].

COMUNIANT, -Ă s. m. f. cel care primește, sau care face comuniunea (2). (<fr. communiant)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

comuniantă (desp. -ni-an-) s. f., g.-d. art. comuniantei; pl. comuniante

comuniantă (-ni-an-) s. f., g.-d. art. comuniantei; pl. comuniante

comuniantă s. f. (sil. -ni-an-), pl. comuniante

Intrare: comuniantă
comuniantă substantiv feminin
  • silabație: -ni-an-tă info
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • comuniantă
  • comunianta
plural
  • comuniante
  • comuniantele
genitiv-dativ singular
  • comuniante
  • comuniantei
plural
  • comuniante
  • comuniantelor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

comuniant, comunianțisubstantiv masculin
comuniantă, comuniantesubstantiv feminin

  • 1. Persoană care primește comuniunea; persoană care face comuniunea. MDA2 DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.