2 intrări

14 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

COMPĂREA, compar, vb. II. Intranz. A apărea, a se prezenta sau a fi adus în fața unei instanțe judecătorești (ca inculpat sau ca martor). – Din fr. comparaître (după părea).

COMPĂREA, compar, vb. II. Intranz. A apărea, a se prezenta sau a fi adus în fața unei instanțe judecătorești (ca inculpat sau ca martor). – Din fr. comparaître (după părea).

compărea vi [At: DA / Pzi: compar / E: fr comparaître] 1-2 (Jur) A se prezenta sau a fi adus în fața unei instanțe judecătorești Si: a se înfățișa.

COMPĂREA, compar, vb. II. Intranz. A apărea, a se prezenta sau a fi adus în fața unei instanțe judecătorești (ca inculpat sau ca martor).

COMPĂREA vb. II. intr. A apărea, a se înfățișa în fața unei instanțe judecătorești. [P.i. compar. / < con- + părea, după fr. comparaître].

COMPĂREA vb. intr. a apărea în fața unei instanțe judecătorești. (după fr. comparaître)

A COMPĂREA compar intranz. (despre inculpați, martori) A apărea personal (în fața unui organ judiciar); a-și face apariția personal; a se înfățișa; a se prezenta. /<fr. comparaître

compare v. a apare înaintea unui tribunal, a se prezenta în justiție.

2) compár, -părút, a -păreá v. intr. (lat. com-parére. V. a- și dis-par). Mă prezent (apar) la judecată.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

compărea (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. compar, 2 sg. compari, 3 sg. compare, viit. 1 sg. voi compărea; conj. prez. 1 sg. să compar, 3 să compară; cond. prez. 1 sg. aș compărea; imper. 2 sg. afirm. compară; ger. compărând; part. compărut

compărea (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. compar, 2 sg. compari, 1 pl. compărem, viit. va compărea; conj. prez. 3 să compară; cond. ar compărea; ger. compărând; part. compărut

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

COMPĂREA vb. (JUR.) a se înfățișa. (A ~ în fața justiției.)

COMPĂREA vb. (JUR.) a se înfățișa. (A ~ în fața justiției.)

Intrare: compărere
compărere infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • compărere
  • compărerea
plural
  • compăreri
  • compărerile
genitiv-dativ singular
  • compăreri
  • compărerii
plural
  • compăreri
  • compărerilor
vocativ singular
plural
Intrare: compărea
verb (V503)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • compărea
  • compărere
  • compărut
  • compărutu‑
  • compărând
  • compărându‑
singular plural
  • compari
  • compăreți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • compar
(să)
  • compar
  • compăream
  • compărui
  • compărusem
a II-a (tu)
  • compari
(să)
  • compari
  • compăreai
  • compăruși
  • compăruseși
a III-a (el, ea)
  • compare
(să)
  • compa
  • compărea
  • compăru
  • compăruse
plural I (noi)
  • compărem
(să)
  • compărem
  • compăream
  • compărurăm
  • compăruserăm
  • compărusem
a II-a (voi)
  • compăreți
(să)
  • compăreți
  • compăreați
  • compărurăți
  • compăruserăți
  • compăruseți
a III-a (ei, ele)
  • compar
(să)
  • compa
  • compăreau
  • compăru
  • compăruseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

compărea, comparverb

  • 1. A apărea, a se prezenta sau a fi adus în fața unei instanțe judecătorești (ca inculpat sau ca martor). DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.