COMPLEMENTARITÁTE s. f. Însușirea de a prezenta un caracter complementar, de a fi alcătuit din părți complementare. – Din fr. complémentarité.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

COMPLEMENTARITÁTE f. Caracter complementar. /<fr. complémentarité
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

COMPLEMENTARITÁTE s.f. Însușirea a ceea ce este complementar. ◊ Teoria complementarității = teorie formulată de fizicianul N. Bohr pentru a da o caracterizare generală a modului de interpretare a proceselor atomice. [Cf. fr. complémentarité].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

COMPLEMENTARITÁTE s. f. însușirea a ceea ce este complementar. (< fr. complémentarité)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

complementaritáte s. f., g.-d. art. complementarității
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

---

complementaritate v. mod (III); serie.
Sursa: DTM (2010) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink