COMPLEMENT s.n. 1. Ceea ce se adaugă la ceva (spre completare); complinire, adaos. ♦ (Mat.) Unghi care împreună cu unghiul dat însumează 90°. 2. parte secundară de propoziție care determină un verb, un adjectiv sau un adverb. ◊ Complement de agent = subiectul logic al acțiunii unui verb pasiv. 3. alexină. [< fr. complément, lat. complementum]