opțiuni
  • info

17 definiții pentru competitor

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

COMPETITOR, -OARE, competitori, -oare, s. m. și f. Concurent. [Var.: (înv.) compețitor, -oare s. m. și f.] – Din fr. compétiteur, lat. competitor.

COMPETITOR, -OARE, competitori, -oare, s. m. și f. Concurent. [Var.: (înv.) compețitor, -oare s. m. și f.] – Din fr. compétiteur, lat. competitor.

competitor, ~oare smf vz competitor

competitor, ~oare smf [At: ARISTIA, PLUT. / V: (înv) ~est~, ~eți~ / Pl: ~i, ~oare / E: fr compétiteur, lat competitor] Concurent.

COMPETITOR, -OARE, competitori, -oare, s. m. și f. Concurent, candidat, contracandidat. – Variantă: (învechit) compețitor, -oare (CHICA, S. 646) s. m. și f.

COMPETITOR, -OARE s.m. și f. Concurent, candidat (într-o competiție). [Cf. fr. compétiteur, lat. competitor].

COMPETITOR, -OARE s. m. f. concurent, candidat. (< fr. compétiteur, lat. competitor)

COMPETITOR ~oare (~ori, ~oare) m. și f. 1) Persoană care aspiră la un grad științific, pregătindu-și teza fără întrerupere a lucrului de bază. 2) Persoană care candidează (la un premiu, la un grad sau titlu științific); candidat la ceva. /<fr. compétiteur, lat. competitor

competitor m. cel ce urmărește sau aspiră la acelaș lucru cu altul.

*competitór, -oáre adj. (lat. competitor, óris. V. pețitor). Care aspiră la acelașĭ lucru, rival. – Fals -țitor.

COMPEȚITOR, -OARE s. m. și f. v. competitor.

COMPEȚITOR, -OARE s. m. și f. v. competitor.

COMPEȚITOR, -OARE s. m. și f. v. competitor.

compeștitor, ~oare smf vz competitor

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

competitor s. m., pl. competitori

competitor s. m., pl. competitori

competitor s. m., pl. competitori

compețitor, -toare.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

COMPETITOR s. v. candidat.

COMPETITOR s. candidat, concurent. (~ la titlul de doctor.)

Intrare: competitor
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • competitor
  • competitorul
  • competitoru‑
plural
  • competitori
  • competitorii
genitiv-dativ singular
  • competitor
  • competitorului
plural
  • competitori
  • competitorilor
vocativ singular
  • competitorule
plural
  • competitorilor
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • compețitor
  • compețitorul
  • compețitoru‑
plural
  • compețitori
  • compețitorii
genitiv-dativ singular
  • compețitor
  • compețitorului
plural
  • compețitori
  • compețitorilor
vocativ singular
  • compețitorule
plural
  • compețitorilor
compeștitor
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

competitor, competitorisubstantiv masculin
competitoare, competitoaresubstantiv feminin

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.