COMPENDIATÓR, -OÁRE, compendiatori, -oare, s. m. și f. (Rar) Persoană care face un compendiu (1). [Pr.: -di-a-] – După fr. compendiaire.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

COMPENDIATÓR s.m. Cel care face un compendiu. [Pron. -di-a-. / cf. fr. compendiaire].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

compendiatór s. m. (sil. -di-a-), pl. compendiatóri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

compendiatoáre s. f. (sil. -di-a-), g.-d. art. compendiatoárei; pl. compendiatoáre
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink