compatrioátă s. f. (sil. -tri-oa-), g.-d. art. compatrioátei; pl. compatrioáte
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

COMPATRIÓT, -OÁTĂ, compatrioți, -oate, s. m. și f. Persoană considerată în raport cu altă persoană originară din aceeași țară. [Pr.: -tri-ot] – Din fr. compatriote, lat. compatriota.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

COMPATRIÓT ~ți m. Persoană care este originară din aceeași țară cu alta. [Sil. -tri-ot] /<fr. compatriote, lat. compatriota
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

COMPATRIÓT, -OÁTĂ s.m. și f. Persoană din aceeași țară cu altcineva, considerată în raport cu acesta. [Pron. -tri-ot. / < fr. compatriote].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

COMPATRIÓT, -OÁTĂ s. m. f. persoană din aceeași țară, considerată în raport cu altcineva. (< fr. compatriote, lat. compatriota)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

COMPATRIÓT s. conațional, concetățean, (înv.) patriot, simpatriot.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

compatriót s. m. (sil. -tri-ot), pl. compatrióți
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*compatriót, -oátă saŭ -ótă s. (lat. com-patriota, d. vgr. sym-patriótes; fr. compatriote). Din aceĭașĭ patrie cu altu.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink