4 definiții pentru companist
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
companist sm [At: ZILOT, CRON. 77 / V: (înv) cumpanist sm / Pl: ~iști / E: companie + -ist] (Iuz) 1-5 Companion (1-5).
companist m. odinioară, cel ce făcea parte dintr’o companie comercială: ei erau de două categorii, domnești și supuși.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
cumpanist sm vz companist
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
companist, companiști, s.m. (înv.) membru al unei companii comerciale.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: companist
companist substantiv masculin
substantiv masculin (M9) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)