10 definiții pentru companioană
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
COMPANION, -OANĂ, companioni, -oane, s. m. și f. (Livr.). 1. Camarad, tovarăș. 2. Persoană care făcea parte dintr-o societate comercială, artistică etc. – Din fr. compagnon.
COMPANION, -OANĂ, companioni, -oane, s. m. și f. (Franțuzism). 1. Camarad, tovarăș. 2. Persoană care făcea parte dintr-o societate comercială, artistică etc. – Din fr. compagnon.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
COMPANION, -OANĂ, companioni, -oane, s. m. și f. (Franțuzism învechit) 1. Camarad, tovarăș. Strămoșii noștri romani, companionii de arme ai strămoșului nostru Traian. ALECSANDRI, T. I 234. 2. Persoană care face parte dintr-o societate comercială (v. asociat), artistică etc. – Pronunțat: -nion.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
COMPANION, -OANĂ s. m. f. camarad, tovarăș; însoțitor. (< fr. compagnon)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
*companión, -oánă s. (fr. compagnon). Asociat, tovarăș.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
companioană (livr.) (desp. -nioa-) s. f., g.-d. art. companioanei; pl. companioane
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
companioană (livr.) (-nioa-) s. f., g.-d. art. companioanei; pl. companioane
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
companioană s. f. (sil. -nioa-), g.-d. art. companioanei; pl. companioane
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
COMPANION s. v. însoțitor, tovarăș.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
companion s. v. ÎNSOȚITOR. TOVARĂȘ.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
- silabație: -nioa-nă
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
companion, companionisubstantiv masculin companioană, companioanesubstantiv feminin
-
- Strămoșii noștri romani, companionii de arme ai strămoșului nostru Traian. ALECSANDRI, T. I 234. DLRLC
-
- 2. Persoană care făcea parte dintr-o societate comercială, artistică etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC
etimologie:
- compagnon DEX '09 DEX '98 DN