2 definiții pentru comitativ
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
COMITATIV, -Ă adj. (lingv.) care exprimă ideea de asociere. (<fr. comitatif)
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
comitativ adj. m., pl. comitativi; f. sg. comitativă, pl. comitative
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: comitativ
comitativ adjectiv
| adjectiv (A1) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
comitativ, comitativăadjectiv
- 1. Care exprimă ideea de asociere. MDN '00
etimologie:
- comitatif MDN '00
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.