COMITAGÍU, comitagii, s. m. Membru al unei organizații revoluționare bulgare care a luptat în trecut pentru eliberare. – Din tc. komitacı.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de hai | Semnalează o greșeală | Permalink

comitagíu s. m., art. comitagíul; pl. comitagíi, art. comitagíii
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*comitágiŭ m. (bg. komitağiĭa, adică „tovarăș dintr´un comĭtat saŭ comitet” revoluționar). Terorist bulgăresc: bandele de comitagiĭ din Macedonia. V. haĭduc.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink