12 definiții pentru comandir

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

COMANDIR, comandiri, s. m. (Înv.) Comandant. – Din rus. komandir.

COMANDIR, comandiri, s. m. (Înv.) Comandant. – Din rus. komandir.

comandir sm [At: DUMITRACHE, 20 / V: ~men~ / Pl: ~i / E: rs командиръ] 1-8 (Înv) Comandant (1-8). 9 (Iuz) Comandantul corpului de sergenți de stradă dintr-o comună urbană.

COMANDIR, comandiri, s. m. (Mil., învechit și popular) Comandant. Caii care fugeau mai tare erau tot cei ai comandirului armatei. MACEDONSKI, O. III 40. Multe însușiri Să aibă se cuvine un vrednic comandir. NEGRUZZI, S. II 191. Era vorbă ca să se mai facă un escadron și un batalion de oșteni, înștiințează-mă, mă rog, băbacă, dacă aceasta s-au făcut și cine sînt comandirii. KOGĂLNICEANU, S. 59.

comandir m. comandant (învechit): Tudor Vladimirescu fu comandir de panduri. [Rus. COMANDIRŬ].

*comandír m. (rus. komandir, d. fr. commandeur, comandor). Vechĭ. Comandant. Azĭ. Pop. Comandant de gardiștĭ, tist.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

comandir (înv.) s. m., pl. comandiri

comandir (înv.) s. m., pl. comandiri

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

COMANDIR s. v. cap, căpetenie, comandant, conducător, mai-mare, șef.

comandir s. v. CAP. CĂPETENIE. COMANDANT. CONDUCĂTOR. MAI-MARE. ȘEF.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

comandir, comandiri, s.m. – (înv.) Comandant (în armată). – Din rus. komandir < fr. commandeur „comandor” (Șăineanu, Scriban, DEX, MDA).

Intrare: comandir
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • comandir
  • comandirul
  • comandiru‑
plural
  • comandiri
  • comandirii
genitiv-dativ singular
  • comandir
  • comandirului
plural
  • comandiri
  • comandirilor
vocativ singular
  • comandirule
  • comandire
plural
  • comandirilor
comendir
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

comandir, comandirisubstantiv masculin

  • 1. învechit Cap, comandant, conducător, căpetenie, mai-mare, șef. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Caii care fugeau mai tare erau tot cei ai comandirului armatei. MACEDONSKI, O. III 40. DLRLC
    • format_quote Multe însușiri Să aibă se cuvine un vrednic comandir. NEGRUZZI, S. II 191. DLRLC
    • format_quote Era vorbă ca să se mai facă un escadron și un batalion de oșteni, înștiințează-mă, mă rog, băbacă, dacă aceasta s-au făcut și cine sînt comandirii. KOGĂLNICEANU, S. 59. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.