opțiuni
  • info

13 definiții pentru colțos

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

COLȚOS, -OASĂ, colțoși, -oase, adj. Cu colții ieșiți în afară; cu dinți mari. ♦ Fig. Bun de gură, arțăgos; obraznic, recalcitrant. – Colț + suf. -os.

COLȚOS, -OASĂ, colțoși, -oase, adj. Cu colții ieșiți în afară; cu dinți mari. ♦ Fig. Bun de gură, arțăgos; obraznic, recalcitrant. – Colț + suf. -os.

colțos, ~oasă a [At: ALECSANDRI, T. 38 / Pl: ~oși, ~oase / E: colț + -os] 1 Cu colții ieșiți. 2 Cu dinții mari. 3 (Fig) Bun de gură. 4 (Fig) Arțăgos.

COLȚOS, -OASĂ, colțoși, -oase, adj. 1. Cu colții ieșiți în afară, cu dinții mari; colțat (I). 2. Fig. Bun de gură, arțăgos, care caută ceartă; îndrăzneț la vorbă, obraznic, colțat (2). Mitrea e colțos, nu se lasă ușor îngenunchiet. CONTEMPORANUL, S. II, 1950, nr. 180, 5/2. Fața colțoasă... rîdea la dînsul strîmb. CAMILAR, N- I 28. A făcut listă de oamenii mai tineri din comună și mai colțoși, iar aceștia au fost trimiși la oaste. PAS, L. I 305.

COLȚOS ~oase (~oși, ~oase) 1) Care are colți; cu dinți mari și ascuțiți. 2) fig. Care este rău de gură. 3) fig. (despre oameni) Care are oase mari, cu articulații proeminente; osos; ciolănos. /colț + suf. ~os

colțos a. colțat (la fig.).

colțós, -oásă adj. Colțat, cu colțĭ marĭ. Fig. Agresiv, hărțăgos.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

colțos adj. m., pl. colțoși; f. colțoasă, pl. colțoase

colțos adj. m., pl. colțoși; f. colțoasă, pl. colțoase

colțos adj. m., pl. colțoși; f. sg. colțoasă, pl. colțoase

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

COLȚOS adj. (rar) colțat. (Un obiect ~.)

COLȚOS adj., s. v. arțăgos, certăreț, gâlcevitor, scandalagiu.

COLȚOS adj. (rar) colțat. (Un obiect ~.)

colțos adj., s. v. ARȚĂGOS. CERTĂREȚ. GÎLCEVITOR. SCANDALAGIU.

Intrare: colțos
colțos adjectiv
adjectiv (A51)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • colțos
  • colțosul
  • colțosu‑
  • colțoasă
  • colțoasa
plural
  • colțoși
  • colțoșii
  • colțoase
  • colțoasele
genitiv-dativ singular
  • colțos
  • colțosului
  • colțoase
  • colțoasei
plural
  • colțoși
  • colțoșilor
  • colțoase
  • colțoaselor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

colțos, colțoasăadjectiv

  • 1. Cu colții ieșiți în afară; cu dinți mari. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: colțat
      • format_quote Mitrea e colțos, nu se lasă ușor îngenunchiet. CONTEMPORANUL, S. II, 1950, nr. 180, 5/2. DLRLC
      • format_quote Fața colțoasă... rîdea la dînsul strîmb. CAMILAR, N. I 28. DLRLC
      • format_quote A făcut listă de oamenii mai tineri din comună și mai colțoși, iar aceștia au fost trimiși la oaste. PAS, L. I 305. DLRLC
etimologie:
  • Colț + sufix -os. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.