2 definiții pentru columniform
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
columniform adj. m., pl. columniformi; f. sg. columniformă, pl. columniforme
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
COLUMNI- „coloană, columna”. ◊ L. columna „stîlp, coloană” > fr. columni-, engl. id. > rom. columni-. □ ~form (v. -form), adj., (despre stamine) în formă de coloană.
- sursa: DETS (1987)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Intrare: columniform
columniform adjectiv
| adjectiv (A1) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)