3 definiții pentru colotău
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
colotău sm [At: DA / Pl: ~ăi / E: colotan] (Reg) Om hoinar.
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
colotău (-ăi), s. m. – Vagabond, pribeag; leneș. – Var. colotan. Mag. kolotálni „a hoinări” (Drăganu, Dacor., IX, 207). Pare a fi cuvînt identic cu rut., rus. kolotitĭ „a agita”, de unde, în Bucov., coloti, vb. (a urmări, a hăitui).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
colotău, colotăi, s.m. (reg.) vagabond.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: colotău
colotău substantiv masculin
| substantiv masculin (M69) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)