colorimetrie sf [At: LTR² / E: fr colorimétrie, ger Kolorimetrie] 1 Determinare a concentrației unei soluții colorate. 2 Metodă de determinare a caracteristicilor unei culori.

COLORIMETRIE s.f. Metodă de determinare a caracteristicilor unei culori. [Gen. -iei. / < fr. colorimétrie].

COLORIMETRIE s. f. 1. metodă de determinare a caracteristicilor unei culori. 2. măsurare a intensității colorației lichidelor. 3. știință care studiază determinarea și clasificarea culorilor. (<fr. colorimétrie, germ. Kolorimetrie)

COLORIMETRIE f. Analiză cantitativă a substanțelor colorate într-o soluție cu ajutorul unui colorimetru. /<fr. colorimétrie

colorimetrie (determinare a culorilor) (desp. -me-tri-) s. f., art. colorimetria, g.-d. colorimetrii, art. colorimetriei

colorimetrie (-me-tri-) s. f., art. colorimetria, g.-d. colorimetrii, art. colorimetriei

colorimetrie s. f. (sil. -tri-), art. colorimetria, g.-d. colorimetrii, art. colorimetriei

COLORI- „culoare, coloranți”. ◊ L. color, oris „culoare” > fr. colori-, it. id., engl. id., germ. kolori- > rom. colori-. □ ~metrie (v. -metrie₁), s. f., 1. Metodă de determinare a caracteristicilor unei culori. 2. Determinarea concentrației unei soluții colorate; ~metru (v. -metru₁), s. n., aparat pentru determinarea concentrației soluțiilor colorate.