6 intrări
39 de definiții
din care- explicative (25)
- morfologice (8)
- relaționale (2)
- etimologice (1)
- specializate (1)
- enciclopedice (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
COLON4, colonuri, s. n. Porțiune a intestinului gros cuprinsă între cec și rect. – Din fr. côlon, lat. colon.
COLON2, coloni, s. m. Parte sau subdiviziune a unui vers, a unei strofe sau a unei perioade în metrica antică. – Din ngr. kólon.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
COLON2, coloni, s. m. Parte sau subdiviziune a unui vers, a unei strofe sau a unei perioade în metrica antică. – Din ngr. kólon.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de IoanSoleriu
- acțiuni
COLON3, coloni, s. m. Unitate monetară în Costa Rica și El Salvador. – Din sp. colono.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
COLON1, coloni, s. m. 1. (În Imperiul Roman și în Evul Mediu în Europa) Muncitor agricol care, inițial liber, muncea o bucată de pământ luată în arendă de la marii proprietari, mai târziu legat de pământ, era obligat să plătească dijmă și să presteze corvezi. 2. (Înv.) Colonist. – Din fr. colon, lat. colonus.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
colon3 sm [At: DEX2 / Pl: ~i / E: ngr; χόλον] 1 Parte a unui vers, a unei strofe sau a unei perioade în metrica antică. 2 Semn de punctuație echivalent cu o pauză medie (două puncte sau punct și virgulă în punctuația modernă).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
colon2 sms [At: ENC. VET. 39 / A: col~ / E: lat colon] 1 (Atm) Porțiune a intestinului gros care se găsește între cec și rect. 2 Element prim de compunere savantă cu semnificația „(referitor la) intestinul gros”.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
colon4 sm [At: DEX2 / Pl: ~i / E: fr côlon, lat colon] Monedă din Costa Rica și Salvador.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
colon1 sm [At: ȘINCAI, HR. II, 120/37 / Pl: ~i / E: fr colon] 1 (Înv) Colonist. 2 (În Imperiul Roman) Țăran care lua în arendă de la un proprietar o suprafață de pământ, pentru folosirea căreia plătea în natură sau în bani. 3 (În Imperiul Roman și în Evul Mediu în Europa) Muncitor agricol care, inițial liber, muncea un pământ luat în arendă de la marii proprietari, iar mai târziu începe să fie legat de pământ, să plătească dijmă și să presteze corvezi. 4 (Jur; îs) ~ parțiar Cultivator de pământ care dă proprietarului moșiei o parte din produsele obținute.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
COLON3, coloni, s. m. Unitate bănească în Costa Rica și în Salvador. – Din sp. colono.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de IoanSoleriu
- acțiuni
COLON1, coloni, s. m. 1. (În Imperiul Roman și în evul mediu în Europa) Muncitor agricol care, inițial liber, muncea un pământ luat în arendă de la marii proprietari, mai târziu începe să fie legat de pământ, să plătească dijmă și să presteze corvezi. 2. (Înv.) Colonist. – Din fr. colon, lat. colonus.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de IoanSoleriu
- acțiuni
COLON4, colonuri, s. n. Porțiune a intestinului gros care se găsește între cec și rect. – Din fr. côlon, lat. colon.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de IoanSoleriu
- acțiuni
COLON2, coloni, s. m. (La romani) Muncitor agricol care, în primele timpuri ale republicii, lucra ca țăran liber, mai tîrziu muncea un pămînt luat în arendă de la marii proprietari, iar spre sfîrșitul imperiului începe să fie legat de pămînt, să plătească dijmă și să presteze corvezi.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
COLON1 s. n. Porțiune a intestinului gros, care se întinde pînă la rect. – Accentuat și: colon.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
COLON2 s.m. Unitate monetară în Costa Rica și în Salvador. [Pl. -es. / < fr., it. colon, sp. colón, cf. Cristóbal Colón – numele spaniol al lui Columb].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
COLON1 s.m. (La romani) Muncitor agricol care, fără să fie sclav, era legat de pămîntul pe care îl lucra, fiind obligat să plătească dijmă proprietarului și să presteze corvezi. [< lat. colonus].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
COLON2 s.n. Semn de punctuație antică echivalent cu o pauză medie (două puncte sau punct și virgulă în punctuația modernă). ♦ Subdiviziune a unui vers antic, a unei strofe sau a unei perioade. [< it., lat. colon].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
COLON1 s.n. Parte a intestinului gros cuprinsă între cecum și rect. // Element prim de compunere savantă cu semnificația „(referitor la) intestinul gros”. [Pl. -nuri. / < fr. cólon, cf. gr. kolon – intestin].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
COLON4 s. m. 1. semn de punctuație antică echivalent cu o pauză medie (două puncte sau punct și virgulă în punctuația modernă). 2. subdiviziune a unui vers antic, a unei strofe sau a unei perioade. (<lat. colon)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
COLON1 s. m. (în Imperiul Roman și în evul mediu) muncitor agricol legat de pământul pe care îl lucra, obligat să plătească dijmă proprietarului și să presteze corvezi. (<lat. colonus)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
COLON2 s. m. unitatea monetară în Costa Rica și în Salvador. (<fr., sp. colon)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
COLON3 s. n. porțiune a intestinului gros între cec2 și rect. (<fr. côlon, lat. colon, gr. kolon)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
COLON n. Partea finală a intestinului gros. /<fr. côlon, lat. colon
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
*colón m. (lat. colónus, d. cólere, cultum, a cultiva. V. cultiv). Locuitor al uneĭ coloniĭ. Plantator, acela care cultivă pămîntu într’o colonie: coloniĭ Americiĭ, Algeriiĭ. În evu mediŭ, cultivator liber pe un pămînt seniorial. – Și colonist, -ă (germ. kolonist). V. moștean.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*cólon n., pl. urĭ (vgr. kólon). Anat. Intestinu gros care vine după caecum.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*coloníst, V. colón.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
colon2 (persoană; element de versificație; monedă) s. m., pl. coloni; (moneda costaricană, fosta monedă salvadoriană) simb. ₡
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
colon1 (parte a intestinului) s. n., pl. colonuri
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
colon2 (parte a intestinului) s. n., pl. colonuri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
colon1 (persoană, element de versificație, monedă) s. m., pl. coloni
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
colon (anat.) s. n., pl. colonuri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
colon (persoană, parte de vers, unitate băneasca) s. m., pl. coloni
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
colon (parte a intestinului gros).
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
colon (cultivator de pământ).
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
COLON s. v. colonist, două puncte.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
colon s. v. COLONIST. DOUĂ PUNCTE.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
colon (-ni), s. m. – Muncitor agricol. Lat. colonus (sec. XVIII). – Der. colonie, s. f., din fr. colonie; colonist, s. m. (emigrant), din germ. Kolonist; colonial, adj., din fr. colonial; coloniale, s. f. pl. (articole alimentare de băcănie), din germ. Kolonialwaren; coloniza, vb., din fr. coloniser; colonizator, adj. (care colonizează).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
COLON-, v. COLONO-. □ ~algie (v. -algie), s. f., durere de-a lungul colonului.
- sursa: DETS (1987)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
COLON 1. Oraș în Panamá, port. la Oc. Atlantic, la intrarea nordică la Canalul Panamá; 88 mii loc. (1982, cu suburbiile). Prelucr. petrolului; mobilă, textile; export de banane. Monument al lui Columb. Fundat în 1850, sub numele de Aspinwall. 2. V. Galápagos.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
GALÁPAGOS (COLÓN), arh. vulcanic în Oc. Pacific situat la Ecuator, la 950 km de țărmurile Ecuadorului, constituind, din 1832, un terit. insular al acestuia; 8 mii km2; 9,8 mii loc. (1990). Alcătuit din 61 de insule și insulițe. Ins. pr.: Isabela, Ferdinandina, Santa Cruz. Centrul ad-tiv: Puerto Baquerizo Moreno. Relief de vulcani stinși și activi. Climă secetoasă. Vegetație xerofită. Floră (peste 200 de specii) și faună cu multe endemisme (broaște țestoase uriașe, iguane, păsări), studiate în 1835 de Ch. Darwin, care l-au ajutat în conturarea teoriei sale evoluționiste. Plantații de trestie de zahăr, bananieri, ananas. Guano. Pescuit. Parc național (din 1936; 691,2 ha), patrimoniu al umanității (1979), rezervație naturală a biosferei. Stațiunea de cercetări științifice „Charles Darwin” (1964). Turism.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv neutru (N24) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv masculin (M201-es) Surse flexiune: DN | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
| — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
| — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
colon, colonurisubstantiv neutru
- 1. Porțiune a intestinului gros care se găsește între cec și rect. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
etimologie:
- côlon DEX '09 DEX '98 DN
- colon DEX '09 DEX '98
- kolon – intestin DN
colon, colonisubstantiv masculin
- 1. Unitate monetară în Costa Rica și El Salvador. DEX '09 DN
etimologie:
- colono DEX '09 DN
colon, colonisubstantiv masculin
- 1. (În Imperiul Roman și în Evul Mediu în Europa) Muncitor agricol care, inițial liber, muncea o bucată de pământ luată în arendă de la marii proprietari, mai târziu legat de pământ, era obligat să plătească dijmă și să presteze corvezi. DEX '09 DLRLC DN
- 2. Colonist. DEX '09 DEX '98sinonime: colonist
etimologie:
- colon DEX '98 DEX '09
- colonus DEX '09 DEX '98 DN
colon, colonisubstantiv masculin
- 1. Parte sau subdiviziune a unui vers, a unei strofe sau a unei perioade în metrica antică. DEX '09 DN
- 2. Semn de punctuație antică echivalent cu o pauză medie (două puncte sau punct și virgulă în punctuația modernă). DNsinonime: două puncte
etimologie:
- kólon DEX '09
- colon DN