COLIZIÚNE, coliziuni, s. f. 1. Ciocnire violentă între două corpuri care se mișcă unul spre altul; izbire, lovire. 2. Ciocnire de forțe, tendințe, interese contrare în domeniul relațiilor omenești; conflict, ceartă, dispută. ♦ (Rar) Încăierare, bătaie, luptă. 3. (În sintagma) Coliziune omonimică = fenomen lingvistic prin care două sau mai multe cuvinte diferite ajung omonime. [Pr.: -zi-u-. – Var.: (înv.) colízie s. f.] – Din fr. collision, lat. collisio, -onis.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de hai | Semnalează o greșeală | Permalink

COLIZIÚNE ~i f. 1) Ciocnire bruscă și violentă între două corpuri în mișcare; șoc. 2) livr. Dispută contradictorie; lipsă de acord. [Art. coliziunea; G.-D. coliziunii; Sil. -zi-u-] /<fr. collision, lat. collisio, ~onis
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

COLIZIÚNE s.f. 1. Lovire, ciocnire de tendințe, de forțe, de interese contrare; conflict. 2. (Rar) Izbire puternică între două corpuri care se mișcă în sensuri opuse. ♦ Încăierare, luptă violentă. ♦ Abordaj. 3. Coliziune omonimică = fenomen prin care două sau mai multe cuvinte diferite devin omonime. [Var. colizie s.f. / cf. fr. collision, it. collisione, lat. collisio – izbire].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

COLIZIÚNE s. f. 1. lovire, ciocnire de tendințe, forțe, de interese contrare; conflict. 2. izbire puternică între două corpuri care se mișcă în sensuri opuse. ◊ (fig.) încăierare, confruntare. ◊ abordaj. 3. ~ omonimică = întâlnire a două sau mai multe cuvinte omonime. (<fr. collision, lat. collisio)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

COLIZIÚNE s. v. ciocnire, izbire, lovire, tamponare.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

coliziúne s. f. (sil. -zi-u-), g.-d. art. coliziúnii; pl. coliziúni
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*coliziúne f. (lat. collisio, -ónis, V. leziune). Cĭocnire, izbire: coliziune de trenurĭ. Fig. Coliziune politică.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink