COLILÍU, -ÍE, colilii, s. f., adj. 1. S. f. Numele mai multor specii de plante erbacee din familia gramineelor, cu tulpini subțiri, înalte, cu frunze înguste, cu inflorescența un panicul cu prelungiri flexibile, prevăzute în vârful semințelor cu peri lungi, albi și pufoși; năgară (Stipa). ◊ Expr. Alb-colilie = (despre părul capului, p. ext., despre oameni) (cu părul) complet alb. (Pop.) A-i fi (cuiva) calea în colilie = a avea un drum frumos, plăcut. 2. Adj. Alb (ca colilia). [Var.: (pop.) colíe s. f.] – Cf. scr. kovilje.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de hai | Semnalează o greșeală | Permalink

COLILÍU ~e (~i) Care este alb ca colilia; de culoarea coliliei. ◊ Părul alb-~ părul alb de tot; complet cărunt. [Sil. -li-liu] /<sb. kovilje
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

COLILÍU adj. v. alb.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

colilíu adj. m., f. colilíe; pl. m. și f. colilíi
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink