2 intrări

5 definiții

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

coleșire sf [At: DA ms / Pl: ~ri / E: coleși] 1 Terciuire. 2 Hămesire.

coleși vtr [At: DIONISIE, C. 222 / Pzi: esc / E: coleașă] 1-2 A (se) face moale ca o coleașă Si: a (se) terciui, a (se) muia. 3 (D. oameni) A se sfârși de foame Si: (pop) a se hămesi, a se pocâlti, (reg) a se hupi.

coleșésc v. tr. (d. coleașă; rus. vest kulešić. V. cofleșesc). Tercĭuĭesc, moleșesc ca coleașa (cînd ferb ceva prea mult). V. refl. Mă moleșesc. Fig. Perd puterea.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

COLEȘI vb. v. fleșcăi, muia, terciui.

coleși vb. v. FLEȘCĂI. MUIA. TERCIUI.

Intrare: coleșire
coleșire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • coleșire
  • coleșirea
plural
  • coleșiri
  • coleșirile
genitiv-dativ singular
  • coleșiri
  • coleșirii
plural
  • coleșiri
  • coleșirilor
vocativ singular
plural
Intrare: coleși
verb (V402)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • coleși
  • coleșire
  • coleșit
  • coleșitu‑
  • coleșind
  • coleșindu‑
singular plural
  • coleșește
  • coleșiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • coleșesc
(să)
  • coleșesc
  • coleșeam
  • coleșii
  • coleșisem
a II-a (tu)
  • coleșești
(să)
  • coleșești
  • coleșeai
  • coleșiși
  • coleșiseși
a III-a (el, ea)
  • coleșește
(să)
  • coleșească
  • coleșea
  • coleși
  • coleșise
plural I (noi)
  • coleșim
(să)
  • coleșim
  • coleșeam
  • coleșirăm
  • coleșiserăm
  • coleșisem
a II-a (voi)
  • coleșiți
(să)
  • coleșiți
  • coleșeați
  • coleșirăți
  • coleșiserăți
  • coleșiseți
a III-a (ei, ele)
  • coleșesc
(să)
  • coleșească
  • coleșeau
  • coleși
  • coleșiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)