colectare sf [At: CĂLINESCU, E. O. I 63 / Pl: ~tări / E: colecta] 1-2 Adunare și depozitare a mai multor lucruri la un loc. 3 Colecționare. 4 Strângere organizată a unor produse de la producători. 5 Colectă.

COLECTARE, colectări, s. f. Acțiunea de a colecta. 1. Strîngere la un loc a diferite lucruri sau materii și depozitarea lor. Colectarea fierului vechi. 2. (În perioada de trecere de la capitalism la socialism și în socialism) Strîngere de la producător a produselor (cereale, legume, lapte, lină etc.) pe baza unor cote fixate de organele de stat, în scopul creării unor rezerve cu ajutorul cărora statul își asigură rolul planificator și regulator pe piață, aprovizionînd astfel pe oamenii muncii și industria socialistă. Îndeplinirea cu succes a planului de colectări întărește patria noastră, sporește puterea ei de apărare, întărește lagărul păcii. SCÎNTEIA, 1952, nr. 2379. Hei, și-acuma, frați, surori, Cinste la secerători! Pentru pacea bunei țări: Cinste, măi, la colectări! FRUNZĂ, S. 44. Se-ngrămădesc la colectare sacii. DRAGOMIR, S. 29.

COLECTARE s.f. Acțiunea de a colecta; strîngere, adunare. [< colecta].

COLECTA, colectez, vb. I. Tranz. l. A aduna, a strânge la un loc lucruri, diferite materiale, bani etc. pentru un anumit scop. 2. (Înv.) A strânge în mod organizat de la producători diferite produse. 3. (Despre abcese sau răni) A face puroi; a coace. – Din fr. collecter.

colecta v [At: COSTINESCU / Pzi: ~tez / E: fr collecter] 1 vt A strânge diferite lucruri la un loc și a le depozita. 2 vt (Înv; Trs) A colecționa. 3 (Spc; iuz) A strânge, în mod organizat, de la producători anumite produse. 4 (D. abcese sau răni) A face puroi.

COLECTA, colectez, vb. I. Tranz. 1. A aduna, a strânge la un loc lucruri, bani etc. pentru un anumit scop. 2. (Ieșit din uz) A strânge în mod organizat de la producători diferite produse. 3. (Despre abcese sau răni) A face puroi; a coace. – Din fr. collecter.

COLECTA, colectez, vb. I. l. Tranz. A aduna, a strînge la un loc diferite lucruri sau materii și a le depozita. Fierul vechi este colectat pentru a fi prelucrat. ♦ A strînge bani și obiecte folositoare cu scopul de a ajuta pe cineva. 2. Tranz. (în perioada de trecere de la capitalism la socialism și în socialism) A strînge de la producători diferite produse (cereale, legume, lapte, lină etc.) pe baza unor cote fixate de organele de stat, în scopul creării unor rezerve cu ajutorul cărora statul își asigură rolul planificator și regulator pe piață, aprovizionînd astfel pe oamenii muncii și industria socialistă. 3. Intranz. (Despre un abces sau o rană purulentă) A face puroi, a fi gata să spargă (sau să se deschidă); a coace.

COLECTA vb. I. tr. 1. A aduna, a strînge și a depozita materiale, lucruri etc. 2. A aduna de la producători diferite produse pe baza unor contracte încheiate cu aceștia. 3. (Despre un abces, o rană) A face puroi; a coace. [< fr. collecter].

COLECTA vb. tr. 1. a aduna și depozita materiale, lucruri etc. 2. a aduna de la producători diferite produse pe baza unor contracte încheiate cu aceștia. 3. (despre un abces, o rană) a face puroi; a coace. (< fr. collecter)

A COLECTA ~ez 1. tranz. 1) (obiecte, materiale) A aduna după anumite principii și cu un anumit scop; a strânge, formând o colecție; a colecționa. 2) (produse agricole) A achiziționa în mod organizat, în conformitate cu prevederile unui plan, unui contract. ~ fructe. 3) (fluide) A aduna într-un recipient. 2. intranz. (despre abcese, răni) A face puroi; a coace. /<fr. collecter

colectare s. f., g.-d. art. colectării; pl. colectări

colectare s. f., g.-d. art. colectării; pl. colectări

colectare s. f., g.-d. art. colectării; pl. colectări

colecta (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. colectez, 3 colectează; conj. prez. 1 sg. să colectez, 3 să colecteze

colecta (a ~) vb., ind. prez. 3 colectează

colecta vb., ind. prez. 1 sg. colectez, 3 sg. și pl. colectează

COLECTARE s. adunare, strângere, strâns. (~ laptelui din comună.)

COLECTARE s. adunare, strîngere, strîns. (~ laptelui din comună.)

COLECTA vb. 1. a aduna, a strânge. (~ laptele din sat.) 2. v. coace.

COLECTA vb. 1. a aduna, a strînge. (~ laptele din sat.) 2. (MED.) a coace. (Buba începe să ~.)