19 definiții pentru cola (vb.), cola (băutură; -e)   conjugări / declinări

COLA1 s. f. invar. Arbore tropical cu fructe albe sau roșii de forma unei nuci, care conțin alcaloizi stimulanți (Cola nitida). – Din fr. cola, kola.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de IoanSoleriu | Semnalează o greșeală | Permalink

CÓLA2 s. f. 1. Băutura răcoritoare cu extract de cola1. 2. (Eliptic) Sticlă, pahar etc. cu cola2 (1). – Din engl. [coca] cola.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de hai | Semnalează o greșeală | Permalink

COLÁ3, colez, vb. I. Tranz. și refl. (Franțuzism) 1. Tranz. și refl. A (se) combina, a (se) asorta. 2. Refl. A trăi în concubinaj. 3. Refl. (Despre îmbrăcăminte) A se lipi de corp. – Din fr. coller.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de hai | Semnalează o greșeală | Permalink

CÓLA2, cóle, s. f. 1. Băutură răcoritoare cu extract de cola1. 2. (Eliptic) Sticlă, pahar etc. cu cola2 (1). – Din engl. [coca]cola.
Sursa: DEX-S (1988) | Adăugată de tavi | Semnalează o greșeală | Permalink

CÓLA m. 1) Arbore tropical cu fructe în formă de nucă care conțin cofeină și substanțe tanante. 2) Fructul acestui arbore. 3) Băutură răcoritoare preparată din fructul acestui arbore. /<fr. cola, kola
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

CÓLA s.m.invar. Arbore tropical ale cărui fructe conțin cafeină și teobromină. // s.n. Băutură preparată din fructul acestui arbore. [Scris și kola. / < fr. cola, kola < cuv. sudanez].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

COLÁ vb. I. refl. (Franțuzism) A se împreuna, a se uni printr-o legătură nematrimonială; a trăi în concubinaj. [< fr. coller].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

CÓLA1 s. m. inv. arbore tropical ale cărui fructe conțin cafeină și teobromină. (< fr. cola, kola)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

CÓLA2 s. f. băutură răcoritoare din fructul arborelui cola1. (< engl. /coca-/cola)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

COLÁ3 vb. I. tr., refl. a (se) combina, a (se) asorta. II. refl. 1. a se împreuna; a trăi în concubinaj. 2. (despre îmbrăcăminte) a se lipi de corp. (< fr. coller)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

cóla s. m. invar.
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

colá vb., ind. prez. 3 sg. și pl. coleáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

colá vb. I (franțuzism) A combina, a asorta ◊ „Admirabil în comportamentul modiștilor este faptul că, teoretic, direcționează strict moda, dar zecile și sutele de modele demonstrează că ei au și gânduri și inimi generoase, lăsând libertate tuturor stilurilor, colând volane pe modele sport, nasturi de metal pe voal, catifea cu piele, pătrate cu puncte, reușind prin nu știm ce aport extraterestru să realizeze armonii vestimentare care convin tuturor. Ca noutate, totuși, au apărut printre modelele verii un fel de ponchouri din voal, mătase sau catifea, practicabile deasupra oricărei îmbrăcăminți.” Săpt. 22 III 74 p. 16. ◊ „[...] colând într-un triptic o comedie de I.B., una de D.S. și drama lui M.S. [...] a arătat câtă forță poate avea o piesă scurtă.” R.lit. 17 IV 80 p. 17. ◊ „Realizatorul [un cineast francez] explică: Două camere video au fost colate și spațiate la 65 cm [...]” R.l. 23 XII 80 p. 6 (din fr. coller; DMN 1968; DN3 – alte sensuri, DEX-S)
Sursa: DCR2 (1997) | Furnizată de Editura Logos | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

cóla s.f. Băutură răcoritoare obținută pe baza fructului cu același nume ◊ „Bea cola și recita versuri preferate.” R.l. 24 VI 80 p. 6 (din. fr. cola; DN, DEX – alte sensuri, DN3)
Sursa: DCR2 (1997) | Furnizată de Editura Logos | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

cíco-cóla s.n. (alim.) Tip de băutură răcoritoare ◊ „Iată-ne în postura de controlori de calitate la secția «Citro» din str. Avrig a Întreprinderii de produse alimentare (I.P.A.) Aici se produc «Sintonic», «Aniset», «Mentovit», «Cico-Cola» și alte băuturi răcoritoare.” I.B. 11 V 74 p. 2 (din cico + cola)
Sursa: DCR2 (1997) | Furnizată de Editura Logos | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

Cóca-Cóla (alim.) **1. s.f. Băutură răcoritoare de proveniență americană ◊ „Ștefan și Matei beau cu plăcere Coca-Cola.”; v. și cubalibre, cedrată, coach (1982). **2. s.n. Pahar de Coca-Cola ◊ „David și-a îmbrățișat mama [...] și [...] a cerut un coca-cola. R.l. 11 II 84 p. 6. **3. s. Fabrica producătoare de Coca-Cola ◊ „Băuturile răcoritoare produse de Coca-Cola domină pe piața românească.” R.l. 22 IX 93 p. 22 (din engl., fr. Coca-Cola; PR 1945; DEX, DN3)
Sursa: DCR2 (1997) | Furnizată de Editura Logos | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

pépsi-cóla s.n. (alim.) Tip de băutură răcoritoare de origine americană ◊ „Am luat și am verificat situația intrărilor de pepsi-cola la zece restaurante și bufete în centrul Capitalei.” R.l. 13 XII 80 p. 3. ◊ Pepsi-cola câștigă teren” Cotid. 13 IX 95 p. 1 (din Pepsi-cola, marcă americană înregistrată)
Sursa: DCR2 (1997) | Furnizată de Editura Logos | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

quick-cóla s.f. (alim.) Tip de băutură răcoritoare ◊ „O băutură unică – quick-cola R.l. 13 IV 83 p. 3; v. și carbogazos, cico (1974) (din engl. quick-cola)
Sursa: DCR2 (1997) | Furnizată de Editura Logos | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

COLA DI RIENZO [riențo], (Nicola di Lorenzo [lorénțo] Gabrini) (1313-1354), om politic italian. Tribun (1347-1354) al Republicii din Roma, instaurată în urma răscoalei populare din 1347. A urmărit unificarea statelor italiene sub conducerea Republicii Romane.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink