5 definiții pentru «cognomen»   declinări

COGNÓMEN s.n. Al treilea nume al unei persoane, care arată familia, potrivit vechiului drept roman. ♦ Poreclă, supranume. [< lat. cognomen].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

COGNÓMEN s. n. al treilea nume al unei persoane, care arată familia, potrivit vechiului drept roman. ◊ supranume. (< lat. cognomen)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

cognómen (lat.) s. n., pl. cognómina
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

COGNÓMEN s. v. nume, poreclă, supranume.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

cognómen s. n., pl. cognómene
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink