CODLEA, oraș în jud. Brașov, la poalele Măgurii Codlei; 23.728 loc. (1991). Expl. de calcare și cărbune; constr. mecanice (tractoare pentru viticultură, scule așchietoare), ind. chimică (coloranți și vopsele), textilă (conf. și țesături) și de prelucr. lemnului (mobilă, furnire, placaje); fabrică de nutrețuri combinate; întreprindere avicolă. Sere de flori (55 ha). Biserică evanghelică (sec. 13-15), cu dublă incintă fortificată. Menționat documentar în 1265, referitor la „Cetatea Neagră” construită în apropiere de Cavalerii Teutoni. Declarat oraș în 1950.

CODLEA. Numele satului din Țara Bîrsei apare des ca antroponim; și s-ar putea explica din Cod(in) sau < subst. coadă + suf. -lea, sufix familiar în Ardeal, de ex.: Șteflea < Ștefu, Bîrlea, Mușlea (v. și An. CV 572), dar în 1771 s-a găsit scris Cotlea. Etimologia lui G. Kisch < lat. cotonea = gr. ϰοδώνεα (?) (DR V 839) nu poate fi admisă. 1. Codlea scris și Codlia b. (Ard); Gh. din Șercăița (Ard II 176); în ambele forme, numele apare și în Făgăraș (Sd XII 217). 2. Tot de o familie este vorba în expresia „partea Codlenească” din 1607 (Sur XXII) din satul Șolcani. V. și Colda cu met.

MĂGURA CODLEI, masiv muntos izolat, situat în S M-ților Perșani, alcătuit din calcare jurasice. Domină dinspre V Depr. Brașovului și orașul Codlea. Alt. max.: 1.292 m.