CODĂRIȘTE, CODĂRÎȘTE sf. Coada biciului (🖼 1357): harapnice... mai lungi și cu codăriștea mai scurtă decît a bicelor (MAR.) [coadă + (topo) rîște].

codăriște f. coadă sau mâner de biciu. [Compromis între coadă și toporiște].

CODĂRIE, CODĂRÎIE, CODERIE sf. Olten. = CODĂRIȘTE: Încălecai pe-o coderie Și vă spusei o istorie (ȘEZ.) [coadă+(copo) rîie].

CODERIȘTE = CODĂRIȘTE.

CODIRIȘCĂ, CODIRIȘTE sf. = CODĂRIȘTE.

❍ CODORIȘTE = CODĂRIȘTE: ținea ~a biciului în mînă (RET.).