15 definiții pentru coda, codă   conjugări / declinări

CÓDA1 s. f. Parte finală a unei compoziții muzicale. ♦ Spec. Grup de note muzicale care încheie tema unei fugi. – Din it. coda.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de hai | Semnalează o greșeală | Permalink

CODÁ2, codez, vb. I. Tranz. A transforma un text scris în limbaj obișnuit în grupe de semne, de litere sau de cifre, potrivit echivalențelor stabilite într-un cod2 (2) – Din fr. coder.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de hai | Semnalează o greșeală | Permalink

A CODÁ ~éz tranz. (texte, informații) A transforma într-un sistem de semne convenționale, folosind un cod; a cifra. /<fr. coder
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

CÓDA s.f. Serie de măsuri adăugate la partea finală a unei compoziții muzicale pentru a-i da mai multă strălucire. ♦ Codița unei note; cauda (2). [Cf. fr. coda].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

CODÁ vb. I. tr. A exprima un mesaj cu ajutorul unui cod (2). [Cf. fr. coder].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

CÓDA1 s. f. secțiune finală a unei compoziții muzicale, codița unei note muzicale; cauda (2). ◊ grup de note muzicale care încheie tema unei fugi. (< it. coda)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

CODÁ2 vb. tr. a exprima un mesaj cu ajutorul unui cod1 (2); a codifica. (< fr. coder)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

códa1 / códă (finalul unei piese muzicale) s. f., g.-d. art. códei, pl. códe
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

CODÁ vb. v. cifra.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

A coda ≠ a decoda, a decodifica
Sursa: Antonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

códa (muz.) s. f.
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

codá vb., ind. prez. 1 sg. codéz, 3 sg. și pl. codeáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

pițigói-codát s. m.
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*códa f. Cuv. it. care înseamnă coadă, fine, și care, în muzică, arată că trebuĭe să cînțĭ partea finală a unuĭ cîntec înc´o dată [!] pînă la urmă.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

codă (‹ it. coda „coadă”, „margine”), secțiune adăugată la sfârșitul unei compoziții muzicale cu repriză*, îndeosebi la sfârșitul formei sonată*, în care, prelucrându-se fragmente din materialul tematic al lucrării, se subliniază caracterul concluziv al acesteia.
Sursa: DTM (2010) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink