2 intrări
6 definiții
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
cocărit1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: cocări] 1 Coacere. 2 Cocăire (2).
cocărit2, ~ă a [At: MDA ms / Pl: ~iți, ~e / E: cocări] 1 Copt. 2 Gătit la cuptor.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
cocărit sn [At: PAMFILE, A. R. 189 / E: coace + -ărit] (Înv) Bir pe care țăranii îl plăteau proprietarului moșiei pentru porumbul luat înainte de culegerea recoltei.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
cocări vt [At: DA ms / Pzi: ~resc / E: coace + -ări] (Reg) 1 A coace. 2 A găti.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
cocărit s.n. (înv.) impozit pe porumb, plătit de țărani boierului moșiei.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
cocări, cocăresc, vb. IV (reg.) a coace, a găti.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: cocărit
cocărit adjectiv
adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
Intrare: cocări
verb (VT401) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)