5 intrări
41 de definiții
din care- explicative (25)
- morfologice (4)
- relaționale (6)
- etimologice (1)
- specializate (4)
- argou (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
cocăi2 vi [At: DDRF / V: ~ia / E: fo cf ucr кукотати] (D. găini) A cotcodăci.
cocăi1 vi vz cucăi
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
COCĂ3 s. f. (În graiul copiilor sau ca termen dezmierdător cu care ne adresăm lor) Copil mic. – Creație infantilă. Cf. sb. koka, it. cucco.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
COCĂ1 s. f. Aluat (pentru produse de panificație, de patiserie). ◊ Expr. (Fam.) A se face cocă = a se îmbăta foarte tare. ♦ Pastă cleioasă făcută din făină amestecată cu apă și întrebuințată la lipit (hârtie); pap. – Et. nec.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
COCĂ1 s. f. Aluat (pentru produse de panificație, de patiserie). ◊ Expr. (Fam.) A se face cocă = a se îmbăta foarte tare. ♦ Pastă cleioasă făcută din făină amestecată cu apă și întrebuințată la lipit (hârtie); pap. – Et. nec.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de hai
- acțiuni
CUCĂI vb. IV. Intranz. (Reg.) A moțăi. – Cf. magh. kukkadoz.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
coc6 sn vz cocă1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
cocaie sf [At: CONV. LIT. Liv 166 / Pl: ~căi / E: pbl mg kakó, vsl коука „cârlig”] 1 (Reg) Lemn strâmb, de care ciobanii atârnă căldarea cu mămăligă. 2 Cobiliță. 3 Lemn pe care se pune popicul, pentru a-l putea bate, în jocul de copii „de-a popicul”. 4 Bucată de lemn care poate fi azvârlită. 5 (Ban) Element din alcătuirea războiului de țesut. 6 (Ban) Parte a piuăi. 7-8 Fier din capătul roților de la ferăstrău sau de la moară.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
cocă3 sfs [At: VICIU, GL. / E: cf srb koka, it cucco] (Reg; în graiul copiilor sau ca termen dezmierdător) 1 Prunc. 2 Păpușă. 3-4 (Șhp; îf coca) Supranume dat fetelor și băieților.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
cocă1 sf [At: PANN, P. V. III / V: coacă, coc (Pl: ~uri) sn / E: nct] 1 Aluat (pentru produse de patiserie, de panificație). 2 (Îe) A se face ~ A se îmbăta foarte tare. 3 (Îs) Minte de ~ Prost. 4 Pastă cleioasă făcută din făină amestecată cu apă și întrebuințată la lipit (hârtie) Si: pap. 5 (Pan; Ban) Diaree.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
cocăia vi vz cocăi2
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
cocâi vi vz cucăi
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
cucăi vi [At: ANON. CAR. / V: coc~, ~câi / Pzi: cucăi, (înv) ~esc / E: cf mg kukkadoz „moțăie”] (Reg) A moțăi.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
cucâi v vz cucăi
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
COCĂ3 s. f. (În graiul copiilor sau ca termen dezmierdător cu care ne adresăm lor) Copil mic. – Creație infantilă. Cf. scr. koka, it. cucco.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de hai
- acțiuni
CUCĂI, cucăi, vb. IV. Intranz. (Reg.) A moțăi. – Cf. magh. kukkadoz.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de cristi
- acțiuni
COCĂ2 s. f. (În graiul copiilor sau ca termen dezmierdător cu care ne adresăm lor) Copil mic (indiferent de sex).
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
COCĂ1 s. f. 1. Aluat. Cocă de făină de grîu. 2. (Rar) Sos gros, pastă (făcută din făină și amestecată cu apa sau zeama de la supă). Ciulamaua, șeful o mînca pe îndelete; învîrtind furculița cu dumicatul în coca moale. PAS, Z. I 269. 3. Pastă cleioasă făcută din făină amestecată cu apă și întrebuințată la lipit (mai ales hîrtie). Spetezele [zmeului] mai adesea se lipesc cu cocă. ISPIRESCU, la TDRG.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
COCĂ1 f. 1) Pastă obținută prin frământarea făinii cu apă și cu diferite adausuri (lapte, zahăr, ouă etc.), din care se prepară produse de panificație sau de patiserie; aluat. 2) Pastă cleioasă preparată din făină și apă folosită la lipit hârtie; pap. ◊ A se face ~ a se îmbăta foarte tare. Minte de ~ minte greoaie. [G.-D. cocii] /Orig. nec.
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
COCĂ3 f. pop. 1) Copil mic; creatură infantilă. 2) Jucărie care înfățișează un copil mic; păpușă. [G.-D. cocii] /cf. sb. koka, it. cucco
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
cocă f. 1. făină, gătită cu apă, de lipit hârtia; 2. aluat deja plămădit pentru facerea pâinii; 3. turtă. [Abstras din coace].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
cocă m. Mold. și Tr. copil mic, prunc. [Vorbă luată din graiul copiilor (v. cocon)].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
cocáĭe f., pl. ăĭ (bg. sîrb. kuka, cîrlig, cinghel. V. coacă). Olt. Cujbă: țeapa în care s’a fript mĭelu și cocaĭa pe care s’a atîtnat căldarea de mămăligă (CL. 1922, 365). V. țăcălie.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
2) cócă f., pl. ĭ (d. coc 2). Munt. ș. a. Pastă de făină fără țaĭcă din care se face azimă orĭ se întrebuințează ca cleĭ. Aluat. Fig. A se face cocă, a se moleși (de ex., de beție).
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
1) cocă f., pl. ĭ (imit. înrudit cu vgr. kókkos, bobiță, goagă, cocinilă, lat. coccum, cocinilă; ngr. kokki, kikki, kokŭ, oŭ; alb. kok, kŏkĭe, bobiță; mrom. cocă, fruct comestibil; megl. cocă, cap; it. cocco, oŭ, cocca, găină; ven. coca, cuca, nucă, cap; sîrb. koka, găină; bg. koka, fetiță, și cu rom. coc 1, cocon, copil bob, cocoloș, cocoașe, goagă, gogoașă, pupă 2 ș. a. multe. V. și REW. 2009). Trans. Mold. Copil, maĭ ales fetiță (maĭ mare de cît cocuța). Epitet alinător unuĭ copil, chear băĭat.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
cúcăĭ și -ĭésc, a -í v. intr. (cp. cu sîrb. kukati, a se vaĭta). Olt. Moțăĭ. – În Trans. cúcui.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
cocă1 (aluat, copil) s. f., g.-d. art. cocăi
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
cocă1 (copil, aluat) s. f., g.-d. art. cocăi
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
cocă (copil, aluat) s. f., g.-d. art. cocăi
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
cocă, gen. cocăi
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
COCAIE s. v. cujbă.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
COCĂ s. v. nou-născut, prunc, sugaci, sugar.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
COCĂ s. 1. v. aluat. 2. lipici, pap, (Mold. și Transilv.) cir, (Transilv., Ban. și Olt.) ciriș. (Cu ~ se lipesc unele obiecte de hârtie.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
cocaie s. v. CUJBĂ.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
cocă s. v. NOU-NĂSCUT. PRUNC. SUGACI. SUGAR.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
COCĂ s. 1. aluat, (înv.) pielm. (~ de pîine.) 2. lipici, pap, (Mold. și Transilv.) cir, (Transilv., Ban. și Olt.) ciriș. (Cu ~ se lipesc unele obiecte de hîrtie.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
cucăi (cucăiesc, cucăit), vb. – A dormita. – Var. cocăi, cucui. Pare formație expresivă. DAR o derivă din mag. kukkadoz, ipoteză incertă, iar Scriban din sb. kukati „a se plînge”, încă și mai puțin probabil. Terminația verbală -ăi este caracteristică creațiilor spontane. Este cuvînt curent în Banat și Olt. (ALR, I, 75). – Der. cucăitură, s. f. (somnolență).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
cocăi2, pers. 3 sg. cocăie, vb. IV (reg.) a cotcodăci.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
cocăi1 (cucăi), cocăi (cucăi), vb. IV (reg.) a moțăi, a dormita, a picui.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
cocaie, cocăi, s.f. (reg.) 1. lemn strâmb cu care ciobanii atârnă căldarea cu mămăligă; cujbă. 2. cobiliță, coromâslă, cumpănă. 3. bățul folosit în jocul popic. 4. parte a războiului de țesut. 5. parte a pivei de aba.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
cocă, cocuri, s.n. – (gastr.) Aluat (pentru panificație). – Et. nec. (DEX, MDA); din coace (Șăineanu).
- sursa: DRAM 2015 (2015)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare de argou
Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.
a se face cobză / cocă expr. a se îmbăta foarte tare.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
verb (V343) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
substantiv feminin (F131) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F99) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular | — |
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F99) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular | — |
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
verb (V343) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
verb (V343) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
verb (V343) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
verb (V408) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
cocăsubstantiv feminin
- 1. Aluat (pentru produse de panificație, de patiserie). DEX '09 DLRLCsinonime: aluat
- Cocă de făină de grâu. DLRLC
- 1.1. Pastă cleioasă făcută din făină amestecată cu apă și întrebuințată la lipit (hârtie). DEX '09 DLRLCsinonime: pap
- Spetezele [zmeului] mai adesea se lipesc cu cocă. ISPIRESCU, la TDRG. DLRLC
-
- A se face cocă = a se îmbăta foarte tare. DEX '09sinonime: îmbăta
- Minte de cocă = minte greoaie. NODEX
-
- 2. Sos gros, pastă (făcută din făină și amestecată cu apa sau zeama de la supă). DLRLC
- Ciulamaua, șeful o mînca pe îndelete; învîrtind furculița cu dumicatul în coca moale. PAS, Z. I 269. DLRLC
-
etimologie:
- DEX '09
cocăsubstantiv feminin
- 1. (În graiul copiilor sau ca termen dezmierdător cu care ne adresăm lor) Copil mic. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: nou-născut prunc sugaci sugar diminutive: cocuță
- 2. Jucărie care înfățișează un copil mic. NODEXsinonime: păpușă
etimologie:
- Creație infantilă. DEX '09 DEX '98
- koka DEX '09 DEX '98
- cucco DEX '09 DEX '98
cucăi, cucăiverb
- 1. Moțăi. DEX '09 DEX '98sinonime: moțăi
etimologie:
- kukkadoz DEX '98 DEX '09