cocârtiță sf [At: ȘEZ. II, 224 / V: ~rță / Pl: ~țe / E: nct] (Reg) 1 Mâncare ciobănească făcută din caș dulce (proaspăt) amestecat cu jintuit Si: (reg) gătejele. 2 Mâncare făcută din urdă dulce și zer acru sau din lapte dulce fiert cu caș. 3 Jintiță. 4 Caș înainte de stoarcere și strecurare.

COCÂRTIȚĂ f. pop. Mâncare ciobănească făcută din caș dulce amestecat cu jintiță. /Orig. nec.

cocârță¹ sf [At: CV, 1950, nr. 4, 39 / Pl: ~țe / E: nct] (Reg) 1 (Iht) Pește mic și foarte sprinten, care trăiește în apele Argeșului și Târgului nedefinit mai îndeaproape. 2 Vierme mare care trăiește prin gunoaie. 3 Nume dat în batjocură oilor mici, care umblă alături de turmă.

cocârță² sf vz cocârtiță

cocârță (cocârtiță) f. mâncare ciobănească din caș dulce amestecat cu zer. [Tras din cocă].

cocîrtiță f., pl. e (cp. cu cocîrță). Primu bulz de caș la stînă (Jun. Lit. 1923, 6-7, 191). V. bulz.