2 intrări

O definiție

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

cocândi, cocândesc, vb. IV (reg.) a lovi cu putere (cu pumnul, cu bastonul).

Intrare: cocândire
cocândire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cocândire
  • cocândirea
plural
  • cocândiri
  • cocândirile
genitiv-dativ singular
  • cocândiri
  • cocândirii
plural
  • cocândiri
  • cocândirilor
vocativ singular
plural
Intrare: cocândi
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • cocândi
  • cocândire
  • cocândit
  • cocânditu‑
  • cocândind
  • cocândindu‑
singular plural
  • cocândește
  • cocândiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • cocândesc
(să)
  • cocândesc
  • cocândeam
  • cocândii
  • cocândisem
a II-a (tu)
  • cocândești
(să)
  • cocândești
  • cocândeai
  • cocândiși
  • cocândiseși
a III-a (el, ea)
  • cocândește
(să)
  • cocândească
  • cocândea
  • cocândi
  • cocândise
plural I (noi)
  • cocândim
(să)
  • cocândim
  • cocândeam
  • cocândirăm
  • cocândiserăm
  • cocândisem
a II-a (voi)
  • cocândiți
(să)
  • cocândiți
  • cocândeați
  • cocândirăți
  • cocândiserăți
  • cocândiseți
a III-a (ei, ele)
  • cocândesc
(să)
  • cocândească
  • cocândeau
  • cocândi
  • cocândiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)