2 intrări

8 definiții

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

cocoșire sf [At: LB / Pl: ~iri / E: cocoși] 1-2 (Înv) Împerechere a cocoșilor cu găinile sau, pex, a altor păsări Si: cocoșit1 (1-2). 3 (Fig) Îngâmfare. 4 (Fig) Supărare. 5 (Fig) Atitudine agresivă Si: cocoșit1 (5).

cocoșesc, ~ească a [At: MARIAN, Î. 2/9 / V: cuc~ / Pl: ~ești / E: cocoș + -esc] 5 De cocoș (1-2, 7, 11-12). 6-10 (Ca) al cocoșului (1-2, 7, 11-12).

cocoși [At: LB / V: cuc~ / Pzi: esc / E: cocoș] 1 vt (Înv; d. cocoși; pex; d. masculii altor păsări) A se împerechea Si: a călca. 2 vr (Cu sens pasiv; d. găină, pex; d. păsări) A fi călcată de cocoș. 3 vr (Fig) A se îngâmfa. 4 vr (Pex) A se supăra. 5 vr (Pex) A deveni agresiv.

cocoșí v. a se umfla în pene, a se păuni. [V. cocoș].

2) cocoșésc (mă) v. refl. Rar. Mă rățoĭesc.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

cocoși vb. IV (reg.) 1. (despre cocoși) a călca (găina). 2. (refl. fig.) a se îngâmfa, a se umfla în pene. 3. (refl. fig.) a se supăra, a se rățoi, a amenința cu bătaia pe cineva.

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

cocoși, cocoșesc v. r. a se grozăvi, a se fuduli.

Intrare: cocoșire
cocoșire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cocoșire
  • cocoșirea
plural
  • cocoșiri
  • cocoșirile
genitiv-dativ singular
  • cocoșiri
  • cocoșirii
plural
  • cocoșiri
  • cocoșirilor
vocativ singular
plural
Intrare: cocoși
verb (V402)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • cocoși
  • cocoșire
  • cocoșit
  • cocoșitu‑
  • cocoșind
  • cocoșindu‑
singular plural
  • cocoșește
  • cocoșiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • cocoșesc
(să)
  • cocoșesc
  • cocoșeam
  • cocoșii
  • cocoșisem
a II-a (tu)
  • cocoșești
(să)
  • cocoșești
  • cocoșeai
  • cocoșiși
  • cocoșiseși
a III-a (el, ea)
  • cocoșește
(să)
  • cocoșească
  • cocoșea
  • cocoși
  • cocoșise
plural I (noi)
  • cocoșim
(să)
  • cocoșim
  • cocoșeam
  • cocoșirăm
  • cocoșiserăm
  • cocoșisem
a II-a (voi)
  • cocoșiți
(să)
  • cocoșiți
  • cocoșeați
  • cocoșirăți
  • cocoșiserăți
  • cocoșiseți
a III-a (ei, ele)
  • cocoșesc
(să)
  • cocoșească
  • cocoșeau
  • cocoși
  • cocoșiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)