2 intrări
3 definiții
Explicative DEX
cocnărire sf [At: MDA ms / Pl: ~ri / E: cocnări] (Rar) 1 Pregătire a mâncării Si: cocnărit (1). 2 Simulare a ocupației de bucătar Si: cocnărit (2). 3 Îndeletnicire cu bucătăria Si: cocnărit (3).
cocnări v [At: LB / Pzi: ~resc / E: cocnă] (Trs) 1 A face mâncare. 2 A face pe bucătarul. 3 A se ocupa cu bucătăria Cf cohnări.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Arhaisme și regionalisme
cocnări, cocnăresc, vb. IV (reg.) a se ocupa cu gătitul la bucătărie (cuhnie); a cohnări.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: cocnărire
cocnărire infinitiv lung
| infinitiv lung (IL107) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
Intrare: cocnări
| verb (V401) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
| plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
| ||
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)