opțiuni
2 intrări
9 definiții

Explicative DEX

cobat sn [At: V. HANEȘ, Ț. O. 114, ap. DA / Pl: ? / E: mg kabat] (Olt; mgm) 1 Pardesiu (de gata). 2 Haină bărbătească (de gata).

cobăț sm [At: ANON. CAR. / V: ~beț / Pl: ~beți / E: srb kobac] (Orn; Ban; Buc) 1 Uliu (Accipiter gentilis). 2 Uliul păsărilor (Accipiter nisus). 3 Urligan (Milvus milvus). 4 Buhă (Bubo bubo).

cobeț sm vz cobăț

COBĂȚ sm. Băn. 🐦 = ULIU: ~u! au întrebat pre cuc, cum și cu ce să hrănește el (ȚICH.) [srb. kobac].

❍ COBEȚ = COBĂȚ.

cobăț m., pl. ețĭ (rus. kobéc, pol. kobiec, sîrb. kobac). Trans. Un fel de ulĭ (astur palumbarius).

Sinonime

COBĂȚ s. v. erete, uliu.

cobăț s. v. ERETE. ULIU.

Arhaisme și regionalisme

cobat, cobate, s.n. (reg.) pardesiu (cumpărat).

Intrare: cobat
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cobat
  • cobatul
  • cobatu‑
plural
  • cobate
  • cobatele
genitiv-dativ singular
  • cobat
  • cobatului
plural
  • cobate
  • cobatelor
vocativ singular —
plural —
Intrare: cobăț
substantiv masculin (M26)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cobăț
  • cobățul
  • cobățu‑
plural
  • cobeți
  • cobeții
genitiv-dativ singular
  • cobăț
  • cobățului
plural
  • cobeți
  • cobeților
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)