2 intrări

21 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

COAGULAT, -Ă, coagulați, -te, adj. (Despre lichide și substanțe coloidale) Închegat. [Pr.: co-a-] – V. coagula.

COAGULAT, -Ă, coagulați, -te, adj. (Despre lichide și substanțe coloidale) Închegat. [Pr.: co-a-] – V. coagula.

coagulat, ~ă a [At: DA ms / P: co-a~ / Pl: ~ați, ~e / E: coagula] (D. lichide) închegat.

COAGULAT, -Ă, coagulați, -te, adj. (Despre lichide, mai ales despre sînge și lapte) închegat, prins. – Pronunțat: co-a-.

COAGULA, coagulez, vb. I. Refl. (Despre lichide și substanțe coloidale) A se închega. ♦ Tranz. A face să se închege. [Pr.: co-a-] – Din fr. coaguler, lat. coagulare.

COAGULA, coagulez, vb. I. Refl. (Despre lichide și substanțe coloidale) A se închega. ♦ Tranz. A face să se închege. [Pr.: co-a-] – Din fr. coaguler, lat. coagulare.

coagula [At: IONESCU-MUSCEL, FIL. 499 / P: co-a- / Pzi: ~lez / E: fr coaguler, lat coagulare] 1 vr (D. lichide și substanțe coloidale) A se închega. 2 vt A face să se închege.

COAGULA, coagulez, vb. I. Refl. (Despre lichide și substanțe coloidale) A se închega, a se prinde. Sîngele din care s-a scos fibrina nu se mai coagulează. – Pronunțat: co-a-.

COAGULA vb. I. tr., refl. A (se) închega, a prinde cheag; a conglutina. [Pron. co-a-. / < fr. coaguler, cf. lat. coagulare].

COAGULA vb. tr., refl. (despre soluții coloidale) a (se) transforma în gel; a se închega. (< fr. coaguler, lat. coagulare)

A SE COAGULA se ~ea intranz. (despre substanțe organice lichide) A căpăta un grad mai mare de densitate (intermediar între starea lichidă și cea solidă); a se închega; a se conglutina; a se prinde. [Sil. co-a-] /<fr. se coaguler, lat. coagulare

A COAGULA ~ez tranz. A face să se coaguleze. /<fr. coaguler, lat. coagulare

*coaguléz (oa 2 silabe) v. tr. (lat. coágulo, -aguláre. V. cheag). Încheg.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

coagula (a ~) (desp. co-a-) vb., ind. prez. 1 sg. coagulez, 3 coagulea; conj. prez. 1 sg. să coagulez, 3 să coaguleze

coagula (a ~) (co-a-) vb., ind. prez. 3 coagulea

coagula vb. (sil. co-a-), ind. prez. 1 sg. coagulez, 3 sg. și pl. coagulea

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

COAGULAT adj. 1. v. închegat. 2. v. prins. 3. v. sleit.

COAGULAT adj. 1. închegat, (pop.) năclăit. (Sînge ~.) 2. închegat, prins. (Lapte ~.) 3. închegat, sleit, solidificat (Grăsime ~.)

COAGULA vb. 1. v. închega. 2. v. prinde. 3. v. slei.

COAGULA vb. 1. a (se) închega, (livr.) a (se) conglutina, (reg.) a (se) năclăi, a (se) năsădi, a (se) străgheța. (Sîngele se ~.) 2. a se închega, a se prinde, (Transilv) a se strînge. (Laptele s a ~.) 3. a se închega, a se slei, a se solidifica. (Grăsimea s-a ~.)

Intrare: coagulat
coagulat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • coagulat
  • coagulatul
  • coagulatu‑
  • coagula
  • coagulata
plural
  • coagulați
  • coagulații
  • coagulate
  • coagulatele
genitiv-dativ singular
  • coagulat
  • coagulatului
  • coagulate
  • coagulatei
plural
  • coagulați
  • coagulaților
  • coagulate
  • coagulatelor
vocativ singular
plural
Intrare: coagula
  • silabație: co-a- info
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • coagula
  • coagulare
  • coagulat
  • coagulatu‑
  • coagulând
  • coagulându‑
singular plural
  • coagulea
  • coagulați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • coagulez
(să)
  • coagulez
  • coagulam
  • coagulai
  • coagulasem
a II-a (tu)
  • coagulezi
(să)
  • coagulezi
  • coagulai
  • coagulași
  • coagulaseși
a III-a (el, ea)
  • coagulea
(să)
  • coaguleze
  • coagula
  • coagulă
  • coagulase
plural I (noi)
  • coagulăm
(să)
  • coagulăm
  • coagulam
  • coagularăm
  • coagulaserăm
  • coagulasem
a II-a (voi)
  • coagulați
(să)
  • coagulați
  • coagulați
  • coagularăți
  • coagulaserăți
  • coagulaseți
a III-a (ei, ele)
  • coagulea
(să)
  • coaguleze
  • coagulau
  • coagula
  • coagulaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

coagulat, coagulaadjectiv

  • 1. Despre lichide și substanțe coloidale: prins, închegat. DEX '09 DEX '98 DLRLC
etimologie:
  • vezi coagula DEX '98 DEX '09

coagula, coagulezverb

  • 1. (Despre lichide și substanțe coloidale) A se închega. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Sângele din care s-a scos fibrina nu se mai coagulează. DLRLC
    • 1.1. tranzitiv A face să se închege. DEX '09 DEX '98
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.