CERCELUȘ sm. 1 dim. CERCEL: ~ cu coarne, fierte ’n fundul oalei (CRG.) (ghicitoare despre „rac”) ¶ 2 pl. 🌿 Frumos arbust, originar din Mexic, cu flori roșii trandafirii, în formă de clopoței, ce atîmă ca niște cercei (Fuchsia coccinea) (🖼 1074) ¶ 3 pl. = MĂRGĂRITĂREI ¶ 4 pl. – COADA-COCOȘULUI.

coada-cocoșului (plantă) s. f. art., g.-d. art. cozii-cocoșului

coada-cocoșului (plantă) s. f. art., g.-d. art. cozii-cocoșului

coada-cocoșului (bot.) s. f.

POLYGONATUM (Adans.) Mill., COADA COCOȘULUI, PECETEA LUI SOLOMON, fam. Liliaceae. Gen originar din emisfera nordică, cca 30-35 specii, erbacee, cu rizom tîrîtor, cărnos. Tulpină simplă, frunze numeroase dispuse de-a lungul tulpinii, alterne, opuse sau în verticil, ovate, lanceolate, liniare, eliptice. Flori albe, campanulat- alungite, dispuse cîte una sau mai multe în axa frunzelor caulinare, pendente. Perigon tubulos cu 6 lacinii scurte, 6 stamine ce nu ies din floare, ovar cu 3 loji, stil filamentos sau cilindric cu stigmat mic. Fruct, bacă cu puține semințe.

COADA-COCOȘULUI s. v. iris, stânjen, stânjenel.

coada-cocoșului s. v. IRIS. STÎNJEN. STÎNJENEL.