COACȚIÚNE s.f. Acțiune făcută împreună cu altcineva. [Pron. co-ac- / cf. it. coazione].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

COACȚIÚNE s. f. acțiune făcută împreună cu altcineva. (< fr. coaction, lat. coactio)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

coacțiúne s. f. (sil. co-a-), g.-d. art. coacțiúnii; pl. coacțiúni
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*coacțiúne f. (lat. coáctio, -ónis. V. acțiune). Jur. Coercițiune, constrîngere.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink