COȘCOGEÁMITE adj. invar. (Fam.) Coșcogea. [Var.: (reg.) coșcogéme adj.invar.] – Din bg. koskoddzamiti.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

COȘCOGEÁMITE adj. invar. pop. Care este foarte mare; coșcogea. /<bulg. koš-koğamiti
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

coșcogeámite adj. invar.
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

coșcogeá(mite), V. cogea.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

cogeá și coșcogeá adj. fix (turc. koğa, bătrîn, enorm, koș koğa, foarte mare). Fam. Mare, enorm, ditaĭ: Cogea om (în Munt. cogea omu), și se teme de un cățel! Coșcogea voĭnicĭ, și fug de un pitic! Te-aĭ făcut coșcogeá flăcăŭ! – Și cogeámite, coșcogeámite (după lehámite, pásămite, de unde și sîrb. kogamiti).
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink