cneajnă sf [At: URECHE, ap. LET. I, 137/2 / Pl: ~ne / E: vsl кнѧбна] (Înv) Fiică de cneaz.

‡ CNEAJNĂ (pl. -ne) sf. Fiică de principe: Într’acest an... pristăvitu -s’au cneajna (GR.-UR.) [vsl.].

cneájnă f., pl. cnejne (vsl. knenžina, rus. knĕazná, fiĭcă de principe, knĕaginĕa, soție de principe). Vechĭ. Fiĭcă de principe.