2 intrări
14 definiții
din care- explicative (5)
- morfologice (3)
- relaționale (4)
- specializate (1)
- enciclopedice (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
clocoței m. pl. plantă cu flori mari albastre (Clematis integrifolia).
clocoțéĭ m. pl. (rudă cu clocoticĭ). Clematită. Alt fel de clematită numită pop. rutișor (thalictrum).
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CLOCOȚEL, clocoței, s. m. Plantă erbacee cu flori mari, albastre (Clematis integrifolia). – Cf. clocot.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CLOCOȚEL, clocoței, s. m. Plantă erbacee cu flori mari, albastre (Clematis integrifolia). – Cf. clocot.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de hai
- acțiuni
clocoțel1 sm [At: DEX2 / Pl: ~ei / E: clocot] Plantă erbacee cu flori mari albastre Si: clocuță (1) (Clematis integrifolia).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CLOCOȚEL, clocoței, s. m. Plantă erbacee cu flori mari, albastre (Clematis integrifolia). Sub tufe de clocoței Zace-un tînăr voinicel. ALECSANDRI, P. P. 53.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
clocoțel s. m., (mai frecv.) pl. clocoței, art. clocoțeii
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
clocoțel s. m., pl. clocoței, art. clocoțeii
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
clocoțel s. m., pl. clocoței
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
CLOCOȚEI s. pl. v. rutișor.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
clocoței s. pl. v. RUTIȘOR.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CLOCOȚEL s. (BOT.; Clematis integrifolia) (reg.) îndărătnică, luminoasă, mărgea, curpen-scurt, dosnică-vânătă.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
CLOCOȚEL s. (BOT.; Clematis integrifolia) (reg.) îndărătnică, luminoasă, mărgea, curpen-scurt, dosnică-vînătă.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
clocoțel, clocoței, s.m. (reg.) 1. plantă ierboasă care crește prin pășuni și păduri; mărgea, rutișor. 2. plantă ierboasă care crește prin locuri joase, umede; curpen scurt, dosnică vânătă, îndărătnică, luminoasă, mărgea.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
CLOCOȚÉL s. m. Plantă erbacee perenă din familia ranunculaceelor, înaltă de 20-70 cm, cu frunze simple, sesile și flori mari, albastre (Clematis integrifolia).
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv masculin (M100) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | — | — |
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular | — | — |
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv masculin (M12) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
clocoțel, clocoțeisubstantiv masculin
- 1. Plantă erbacee cu flori mari, albastre (Clematis integrifolia). DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: curpen-scurt dosnică-vânătă luminoasă mărgea îndărătnică
- Sub tufe de clocoțel Zace-un tînăr voinicel. ALECSANDRI, P. P. 53. DLRLC
-
etimologie:
- clocot DEX '98 DEX '09