cliucăí, cliucăiésc, vb. IV (reg.) a zdrobi strugurii în hârdău cu un băț gros care are la un capăt trei crăci retezate (crăcane); a stroși cu știrca strugurii.
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink