opțiuni
  • info

13 definiții pentru clingherit

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CLINGHERIT s. n. Metal preparat dintr-un amestec de azbest, cauciuc și un liant mineral, folosit la fabricarea unor garnituri etanșe și rezistente la temperaturi și la presiuni înalte. – Din germ. Klingerit.[1]

  1. Mai probabil, material preparat.... Un metal este un element chimic cu anumite proprietăți sau un aliaj de astfel de elemente. Nici azbestul, nici cauciucul nu sunt metale. — cata

clingherit sn [At: DN2 / E: ger Klingerit] Material preparat dintr-un amestec de azbest, cauciuc și un liant mineral, folosit la fabricarea garniturilor rezistente la temperaturi și presiuni înalte.

CLINGHERIT s. n. Material preparat dintr-un amestec de azbest, cauciuc și un liant mineral, folosit la fabricarea unor garnituri rezistente la temperaturi și la presiuni înalte. – Din germ. Klingerit.[1]

  1. În original „Metal preparat din... ”, incorect. — gall

CLINGHERIT s. n. Material preparat dintr-un amestec de azbest și cauciuc, avînd diverse întrebuințări în industrie.

CLINGHERIT s.n. Material izolant, fabricat dintr-un amestec de azbest și de cauciuc. [Scris și klingerit. / < germ. Klingerit].

CLINGHERIT s. n. material izolant fabricat dintr-un amestec de azbest și de cauciuc. (< germ. Klingerit)

CLINGHERIT n. Material izolant obținut din amestec de azbest și cauciuc, rezistent la temperaturi și presiuni înalte. /<germ. Klingerit

klingerit sn vz clingherit

KLINGERIT s.n. v. clingherit.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

clingherit s. n.

clingherit s. n.

clingherit s. n.

clingherit

Intrare: clingherit
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • clingherit
  • clingheritul
  • clingheritu‑
plural — —
genitiv-dativ singular
  • clingherit
  • clingheritului
plural — —
vocativ singular —
plural —
substantiv neutru (N29)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • klingerit
  • klingeritul
  • klingeritu‑
plural — —
genitiv-dativ singular
  • klingerit
  • klingeritului
plural — —
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

clingheritsubstantiv neutru

  • 1. Material preparat dintr-un amestec de azbest, cauciuc și un liant mineral, folosit la fabricarea unor garnituri etanșe și rezistente la temperaturi și la presiuni înalte. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.