CLÍNCI, clinciuri, s. n. Încleștare reciprocă a partenerilor la box. [Var.: clíncing s. n.] – Din engl. clinching.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de hai | Semnalează o greșeală | Permalink

CLÍNCI s.n. (Box) Încleștare și imobilizare reciprocă a partenerilor în timpul luptei. [Var. clincin s.n. / < fr. clinch, cf. engl. clinching].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

CLÍNCI s. n. (box) încleștare și imobilizare reciprocă a partenerilor în timpul luptei. (< fr. clinch, engl. clinching)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

clinci s. n., pl. clínciuri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

clincĭ, V. clencĭ.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

clencĭ și clincĭ n., pl. urĭ (cp. cu vsl. klĭučĭ, cîrlig, cheĭe, klĭuka, șiretenie, și klĕčati, a se închina, a șchĭopăta). Vechĭ. Ghimpe. Azĭ. Zîmboc. Ramură de corn la cerb. Fam. Punct dificil într´o afacere (fie p. tine, fie p. a face dificultățĭ adversaruluĭ): a găsi cuĭva un clencĭ. A avea clencĭ cu cineva, a avea neînțelegerĭ cu cineva. A prinde clencĭ de cineva, a prinde dragoste de cineva. V. chițibuș.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink