2 intrări

17 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CLAXONARE, claxonări, s. f. Acțiunea de a claxona.V. claxona.

CLAXONARE, claxonări, s. f. Acțiunea de a claxona.V. claxona.

claxonare sf [At: DEX2 / Pl: ~nări / E: claxona] Semnalizare cu claxonul Si: claxonat1.

CLAXONARE s.f. Acțiunea de a claxona; claxonat. [< claxona].

CLAXONA, claxonez, vb. I. Intranz. A semnaliza cu claxonul. – Din fr. klaxonner.

CLAXONA, claxonez, vb. I. Intranz. A semnaliza cu claxonul. – Din fr. klaxonner.

claxona vi [At: DEX2 / Pzi: ~nez / E: fr klaxonner] A semnaliza cu claxonul.

CLAXONA, claxonez, vb. I. Intranz. A semnaliza cu claxonul. Mihai claxonă prelung și apăsă pedala ușor, pe nesimțite. Mașina se urni încet. MIHALE, O. 466. Huruiau vagoanele, claxonau mașinile. PAS, Z. II 160.

CLAXONA vb. I. intr. A suna din claxon, a semnaliza cu claxonul. [< fr. klaxonner].

CLAXONA vb. intr. a semnaliza cu claxonul. (< fr. klaxonner)

A CLAXONA ~ez intranz. A semnala cu claxonul. /<fr. klaxonner

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

claxonare s. f., g.-d. art. claxonării; pl. claxonări

claxonare s. f., g.-d. art. claxonării; pl. claxonări

claxonare s. f., g.-d. art. claxonării; pl. claxonări

claxona (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. claxonez, 3 claxonea; conj. prez. 1 sg. să claxonez, 3 să claxoneze

claxona (a ~) vb., ind. prez. 3 claxonea

claxona vb., ind. prez. 1 sg. claxonez, 3 sg. și pl. claxonea

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

CLAXONARE s. claxonat. (Claxonarea interzisă!)

Intrare: claxonare
claxonare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • claxonare
  • claxonarea
plural
  • claxonări
  • claxonările
genitiv-dativ singular
  • claxonări
  • claxonării
plural
  • claxonări
  • claxonărilor
vocativ singular
plural
Intrare: claxona
verb (V201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • claxona
  • claxonare
  • claxonat
  • claxonatu‑
  • claxonând
  • claxonându‑
singular plural
  • claxonea
  • claxonați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • claxonez
(să)
  • claxonez
  • claxonam
  • claxonai
  • claxonasem
a II-a (tu)
  • claxonezi
(să)
  • claxonezi
  • claxonai
  • claxonași
  • claxonaseși
a III-a (el, ea)
  • claxonea
(să)
  • claxoneze
  • claxona
  • claxonă
  • claxonase
plural I (noi)
  • claxonăm
(să)
  • claxonăm
  • claxonam
  • claxonarăm
  • claxonaserăm
  • claxonasem
a II-a (voi)
  • claxonați
(să)
  • claxonați
  • claxonați
  • claxonarăți
  • claxonaserăți
  • claxonaseți
a III-a (ei, ele)
  • claxonea
(să)
  • claxoneze
  • claxonau
  • claxona
  • claxonaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

claxonare, claxonărisubstantiv feminin

  • 1. Acțiunea de a claxona. DEX '09 DN
    sinonime: claxonat
etimologie:
  • vezi claxona. DEX '09 DN

claxona, claxonezverb

  • 1. A semnaliza cu claxonul. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Mihai claxonă prelung și apăsă pedala ușor, pe nesimțite. Mașina se urni încet. MIHALE, O. 466. DLRLC
    • format_quote Huruiau vagoanele, claxonau mașinile. PAS, Z. II 160. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.