6 definiții pentru claustru
Explicative DEX
claustru sn [At: DA ms / Pl: ~re / E: lat claustrum] 1 (Înv) Mănăstire catolică. 2 Loc închis. 3 (Med) Lamă de substanță cenușie din interiorul creierului.
CLAUSTRU s.n. 1. (Latinism) Loc închis; întăritură. 2. (Med.) Lamă de substanță nervoasă cenușie din interiorul creierului. [Pron. cla-us-. / < lat. claustrum].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CLAUSTRU s. n. 1. curte interioară a unei mănăstiri, mărginită pe toate laturile de un portic acoperit, loc de plimbare, repaus și meditație. 2. lamă de substanță nervoasă, cenușie, din interiorul creierului. (< lat. claustrum)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Ortografice DOOM
claustru s. n., pl. claustre
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Etimologice
claustru (claustre), s. n. – Portic, galerie de mănăstire. Lat. claustrum (sec. XIX). – Der. claustral, adj. (claustral).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Arhaisme și regionalisme
claústru, claustre, s.n. (înv.) Mănăstire catolică: „…din partea eremiților claustrului Săntă-Mărie…” (Mihaly, 1900: 614, dipl. 245). – Lat. claustrum „curte, țarc, îngrădire” (sec. XIX) (DER, MDA).
- sursa: DRAM 2021 (2021)
- adăugată de Anca Alexandru
- acțiuni
| substantiv neutru (N37) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
claustru, claustresubstantiv neutru
- 1. Loc închis. DNsinonime: întăritură
- 1.1. Curte interioară a unei mănăstiri, mărginită pe toate laturile de un portic acoperit, loc de plimbare, repaus și meditație. MDN '00
-
- 2. Lamă de substanță nervoasă cenușie din interiorul creierului. DN
etimologie:
- claustrum DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.