CLATRÁȚI (cf. lat. clatratus „închis sau apărat de barele unui grilaj”) s. m. pl. (CHIM.) Combinație de incluziune formată din doi componenți, moleculele unui component formând o rețea suport cu goluri celulare (de simetrie aproximativ sferică) în care sînt incluse moleculele celui de-al doilea component (ca într-o colivie).