CLASICIZÁT, -Ă, clasicizați, te, adj. Care a devenit clasic. – V. clasiciza.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ibogdank | Semnalează o greșeală | Permalink

CLASICIZÁ, clasicizez, vb. I. Tranz. și refl. A da sau a dobândi caracter clasic. – Clasic + suf. -iza.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ibogdank | Semnalează o greșeală | Permalink

A CLASICIZÁ ~éz tranz. A face să se clasicizeze. /clasic + suf. ~iza
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

A SE CLASICIZÁ se ~eáză intranz. A căpăta caracter clasic. /clasic + suf. ~iza
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

CLASICIZÁ vb. I. tr. A da un caracter clasic. [< clasic + -iza].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

CLASICIZÁ vb. I. tr., refl. a da, a dobândi un caracter clasic. II. intr. a imita pe clasici. (< it. classicizzare)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

clasicizá vb., ind. prez. 1 sg. clasicizéz, 3 sg. și pl. clasicizeáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink