CLĂDĂRÍE, clădării, s. f. (Pop.) Grămadă mare de lucruri disparate, puse la întâmplare unele peste altele; clădăraie. Cladă + suf. -ărie.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ibogdank | Semnalează o greșeală | Permalink

CLĂDĂRÍE ~i f. Grămadă de lucruri puse la întâmplare, unul peste altul. [Art. clădăria; G.-D. clădăriei; Sil. -ri-e] /cladă + suf. ~ărie
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

clădăríe s. f., art. clădăría, g.-d. art. clădăríei; pl. clădăríi, art. clădăríile
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

clădăríe f. (d. cladără). Mold. Legătură de strugurĭ care se atîrnă ca să se păstreze pe ĭarnă. – În Munt. vîslă.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink