8 definiții pentru ciupitor
Explicative DEX
CIUPITOR, ciupitoare, s. n. Utilaj pentru luat probe de pământ din fundul sau din pereții unei găuri de sondă. – Ciupi + suf. -tor.
CIUPITOR, ciupitoare, s. n. Utilaj pentru luat probe de pământ din fundul sau din pereții unei găuri de sondă. – Ciupi + suf. -tor.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de hai
- acțiuni
ciupitor, ~oare [At: DA / Pl: ~i, ~oare / E: ciupi + -(i)tor] 1-2 smf, a (Persoană) care ciupește. 3 sn Utilaj pentru luat probe de teren din talpa și din pereții unei găuri de mină.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CIUPITOR, ciupitoare, s. n. Aparat pentru luat probe de teren din fundul unei găuri de sondă. – Din ciupi + suf. -(i)tor.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CIUPITOR ~oare (~ori, ~oare) și substantival Care ciupește. /a ciupi + suf. ~tor
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Ortografice DOOM
ciupitor s. n., pl. ciupitoare
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
ciupitor s. n., pl. ciupitoare
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
ciupitor s. n., pl. ciupitoare
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Argou
ciupitor, ciupitori s. m. hoț mărunt.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
| substantiv neutru (N11) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
ciupitor, ciupitoaresubstantiv neutru
- 1. Utilaj pentru luat probe de pământ din fundul sau din pereții unei găuri de sondă. DEX '98 DEX '09
etimologie:
- Ciupi + -tor. DEX '98 DEX '09
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.